Natural



Am pornit cu trenul spre Oltenia...


Verde...verde crud...



Totul e atât de energic, parcă
toată vitalitatea se ascundea aici, spre Valea Jiului..Trenul îmi oferă atâtea prilejuri de a-mi bucura privirea cu natura care se desfăşoară în faţa ochilor mei. E un spectacol de culori vii, între care împărăţia cromatică o deţine verdele.
Limita dintre Cer şi Pământ pare atât de bine conturată.
Norii petrec într-un mod numai de ei ştiut. Parcă sfidează orice urmă de umanitate în jocul lor neliniştit. Câte un nor negru îşi face apariţia pe cer, parcă cerând socoteală celorlalţi, impunându-se prin prezenţă.
Soarele îşi revarsă razele peste această împărăţie a naturii. Acesta intră la un moment dat în jocul norilor, bucurându-se şi el de vitalitatea pe care o oferă umanităţii.
Munţii se ridică, maiestuoşi ca nişte regi care domnesc peste regatul verde. Sobrietatea acestora se observă printre ramurile dese ale copacilor, impunând respect oricărei vietăţi care îi zăreşte.
Trenul încearcă să îşi facă loc printre toate minunăţiile naturii înfăţişate fiind ca un ghid pentru călătorul care pribegeşte prin lume.

Faceți căutări pe acest blog